Plot-ul cărții mi s-a părut interesant și promițător când am văzut filmul. Apoi a venit cartea, cu diferențele sale de poveste, care pe alocuri l-a îmbunătățit, pe altele l-a făcut să fie mai puțin interesant. Cel mai mult mi-a plăcut că unele goluri lăsate de mentalitatea și personalitățile personajelor din film au fost compensate în carte, ceea ce era de așteptat.

Fetele dispărute din Paris aduce la lumină într-un mod profund o bucată șocantă și în mare parte necunoscută din istoria războiului, reușind să evidențieze curajul femeilor și determinarea acestora de a trece prin antrenamente dure pentru a-și pune viața în pericol în ajutarea membrilor rezistenței locale.

orbește-mi… am atâtea să îți spun este o carte despre cupluri – căsătorite sau nu, despre bărbatul și femeia uniți, a căror relație se rigidizează frecvent și trece prin neînțelegeri, tensiuni și tăceri. Vorbește despre necesitatea apropierii care face din doi oameni un întreg, cât și despre nevoia de distanțare care face diferența între ,,eu„, ,,tu” și ,,noi„. O carte despre dinamică și comunicare în viața de cuplu.

Spune-mi că ești a mea reprezintă lectura potrivită dacă ești în căutarea unui roman care să se citească rapid, dar a cărui poveste să te țină în gardă, până la ultima pagină. Pentru mine, în seara în care am trecut de jumătatea cărții, nu a mai fost cale de întoarcere. Am stat trează până am terminat-o.

Deși în centrul atenției se află copii cu puteri supranaturale, Institutul descrie monstruozitățile ce pot fi realizate de oamenii normali. Stephen King urmărește cum abuzul asupra copiilor din un rău necesar devine o rutină (ba chiar o plăcere) și cât de greu este să îți păstrezi demnitatea și umanitatea într-un mediu conceput să te dezbine de ambele.